Nu poți să vorbești despre cultura românească fără să vorbești de cinematografie. Avem una dintre cele mai bune facultăți de teatru și film din Europa, regizori premiați la cele mai mari concursuri de specialitate și chiar și noile apărute festivaluri de film în cadrul căruia sunt invitați actori mari și sunt urmărite cele mai bune filme de la momentul actual.
Însă când vorbești de film în România, nu ai cum să nu te duci cu gândul la Buftea. Hollywood-ul Românesc, locul în care și-au trăit peste jumătate din viață actori și oameni de film precum Amza Pellea, Gheorghe Dinică sau Sergiu Nicolaescu. Cu peste 500 de lung-metraje și mai toate producțiile românești de după revoluție, Studiourile Buftea au devenit cea mai mare fabrică de filme din Estul Europei. Costa-Gravas, Franco Zeffirelli, Demi Moore și Matt Damon sunt doar câțiva din actorii și regizorii străini care au filmat la Buftea.
Astăzi, tot acest paradis cinematografic stă să se dărâme. Cu intenție, căci pe terenul pe care sunt construite studiourile, se dorește înălțarea unui cartier rezidențial. Astăzi, sunt șanse ca o mare parte din istoria și cultura României să fie pierdute, iar toată averea pe care mării artiști ne-au lăsat-o, să fie aruncată la groapa de gunoi.

Ne întoarcem în anul 2015, anul în care Studiourile Buftea, foste Media Pro Buftea, devin Bucharest Film Studios, în urma cumpărării acestora de către un grup de investitori români și americani. Bobby Păunescu, principalul acționar român, declara la acel timp că: „Avem șansa să colaborăm cu acești mari parteneri din străinătate care ne ajută foarte mult, vorbim de investiții 20-30 de milioane de dolari. 2016 va fi un an bogat, pentru că dorim să aducem niște proiecte importante, niște filme mari din străinătate care să fie produse acolo, dar în același timp vrem să oferim o sansă și filmului românesc, care să fie produs acolo la un preț mai bun“.
Din păcate, chiar dacă 2016 a fost un an relativ bogat, investițiile de milioane de dolari nu au existat. Proiectele importante și filmele mari din străinătate au întârziat să apăra, iar șansa filmului românesc pare că nu mai există.

Fără investiții, nu există profit. Astfel, în 2018, Bucharest Film Studios, firma care avea să readucă speranța cinematografiei autohtone și să redea mândria românilor, intră în insolvență. Fără bani, nu există nici pază, iar fără pază, platourile de filmare au devenit raiul comercianților de fier vechi.
Nick Allder, unul dintre cei mai buni oameni de film, a câștigat în 1980 premiul Oscar pentru efecte speciale cu filmul “Alien”, iar un an mai târziu pentru “Razboiul stelelor – imperiul contraataca”. S-a mutat în România, pentru că așa cum spune el, “la Buftea a găsit oamenii și infrastructura de care avea nevoie”.

Din păcate, după ce firma Bucharest Film Studios a intrat în insolvență, nu a mai putut intra în biroul său de la Buftea pentru a-și recupera aparatura necesară pentru proiectele la care lucrează în prezent. La scurt timp, Allder află că tot biroul său a fost distrus. Toate mașinăriile scumpe, dar și cele cu o încărcătură emoțională au fost furate sau lăsate în paragină.

De fapt, asta s-a întâmplat cu întregul paradis cinematografic de la Buftea. Chiar și firele de cupru, care nu cu mult timp în urmă alimentau electric platouri impresionante, au fost furate, curățate și vândute pe bani puțin. 35.000 de obiecte de recuzită și 50.000 de costume se aflau la Buftea în perioadă de glorie. Acum sunt vândute la negru, iar casele din ultimele sitcom-uri românești stau să cadă.

Pentru a plăti datoriile, singura soluție găsită de Bucharest Film Studios va fi să retragă cererea de insolvență depusă la Tribunalul Ilofv pe 28 martie și să scoată la vânzare “o bucata” din Studiourile Buftea. Mai exact, 40.947 de metri pătrați urmează să fie vânduți în 2018 către un potențial cumpărător la un preț care începe de 1.979.033 euro plus TVA. În dosar se enumeră mai multe clădiri și hale prezente în această arie, unele în stare bună, altele dezafectate. Printre cele bune se află un Studio SFX pe care multe țări vecine și-l doresc de ani buni și cantina care fusese renovată cu câțiva ani în urmă. Pe lângă acestea, zeci de platouri, depozite, hale și garaje stau să se dărâme.

În august, în urma licitațiilor, Phoenix Residence SRL cumpără cele 4 hectare la prețul de 1 milion de euro. Asta deși inițial, licitația pornea de la aproape 2 milioane. Practic, istoria românilor, cultura cinematografică și muncă celor mai iubiți artiști din România, a fost vândută la prețul de 25 euro/mp.
De ce nu a cumpărat primăria Buftea acea bucată din studiouri? Simplu. O mare parte din banii care vor fi recuperați din vânzarea terenului, vor ajunge în visteria primăriei. Iar câștigul este mai mare când intră bani decât atunci când sunt investiți.

Într-o clădire din incintă Studiourilor Buftea, stă pe jos un portret al lui Amza Pellea. Privind peste umăr, încruntat, parcă dorind să spună ceva. Parcă dorind să spună că e nevoie să ne luptăm pentru istoria noastră și să nu ne lăsăm duși la groapa de gunoi. Parcă dorind să se lupte pentru un viitor al cinematografiei române, pentru care de altfel, noi chiar putem.

Oana Pellea a scris pe facebook despre acest subiect: “Tata mi a povestit cum a ajutat și el( ca voluntar) împreună cu mulți alți actori la construcția Studioului Buftea. Era mândru de asta. Acolo și a petrecut cam jumătate din viață. Iubea Studioul. Acolo am filmat și eu cu emoție și drag.Acolo au lucrat mii de oameni talentați. Au lucrat cu drag și performant. Păcat! Ce talent avem să nu conservăm nimmic..să se aleagă praful de tot. Uitați va cum arată…Dureros, revoltător, inadmisibil!”

Una dintre întrebările care ne vin în minte când ne gândim la acest subiect, este ce s-ar fi putut face în loc? E destul de simplu. Cu câteva investiții din partea Ministerului Culturii, sau chiar cu donații de la oameni obișnuiți, am fi putut să renovăm aceste studiouri. Anual, zeci de regizori și actori părăsesc băncile facultății, pleacă în străinătate pentru a câștiga un salariu decent sau se vând pe bani puțini în România.
De altfel, vecinii noștri din Bulgaria, Ungaria, Ucraina sau Serbia, au toți câte un muzeu al cinematografiei. Am putea să amenanjam tot complexul cinematografic ca un muzeu în aer liber, cu un cinematograf și festivaluri de film, iar dacă ne uităm la Muzeul Satului, care are aproximativ 300.000 de vizitatori pe an, cu un bilet de 5 lei putem să acoperim suma cu care au fost cumpărate studiourile Buftea, ba chiar să o depășim.

Nick Allder a declarat recent: „Its a crime. Someone should have to answer for this. The government should take over, its a place of history„

Dar oare chiar ne interesează patrimoniul nostru cultural? Oare chiar ne punem problema ce se va întâmpla cu viitorul nostru cinematografic? Sau poate ne-am obișnuit cu “asta este”, “n-ai ce să faci” și alegem să plecăm din țară, să lăsăm tot în urmă și să ne lipim de culturile altora? Ar trebui să acționeze autoritățile locale, cele județene, Guvernul? Sau putem face noi ceva?
De noi depinde ce teren pregătim pentru generațiile viitoare. De noi depinde ca ei să înțeleagă cât de mult a contat pentru o generație de artiști să spună mândri că sunt români. Și tot de noi depinde ca ei să spună în continuare, “Nu vreau să plec din România!”

De vreo cativa ani, obligat fiind, ma trezesc de dimineata. La inceput a fost clasa a XII-a, cand trebuia neaparat sa ma trezesc cu noaptea in cap. Pentru ca uneori intram la 8 si ca sa ajung, trebuia sa plec pe la 6-6:30 din Buftea. Apoi a fost primul an la ASE unde era putin mai okay pentru ca intram pe la 12 si plecam la 10:30, dar acum, la FJSC am revenit la programul de dimineata. Si cred ca cele mai apreciate cadouri din ultimul an sunt mesajele de la profi care incep cu “Buna ziua, maine nu facem seminarul” si se termina cu “o seara buna!”. Si alea chiar sunt seri bune! Dar dincolo de a ma plange, va las aici cateva sfaturi pe care sa le puneti in aplicare inainte sa va culcati sau dupa ce v-ati trezit. Nici eu nu resspect toate chestiile astea, desi m-ar ajuta. Dar chiar nu pot cateodata.

1. Intreaba-te in primul rand “de ce vreau sa fac asta?”

Focuseaza-te pe beneficii. Toti vrem sa crestem pe plan personal, profesional si pe orice alt plan care exista dar nu mi-l aduc aminte acum. Si trebuie sa-ti pui tu asta in cap. Sa-ti promiti cu o seara inainte ca nu o sa mai dai “snooze” si ca o sa te trezesti de dimineata. Acum, na, trezitul la 6 te poate ajuta la multe. De exemplu, daca pleci la munca la 8, ai timp o ora jumatate sa alergi putin pe afara, sa faci curat sau chiar si ceva de mancare pentru azi la birou sau pentru cand te intorci, ca sa nu trebuiasca decat sa bagi la mirounde si sa dai drumul la serialul preferat de pe Netflix. Dar pentru toate astea, trebuie doar sa vrei!

2. Butonul acelaa de “snooze” e cea mai pacatosa inventie!

Oricat de mult ne-ar placea sa mai dormim inca 5 minute, asta e cea mai proasta idee. Pentru ca e clar ca daca apasam odata pe butonul care mai amana alarma cu 5 minute, o sa mai apasam odata. Si de inca cateva ori. Pe langa asta, ne trezim extrem de obositi si nici timp de alergat nu mai avem. Eh, si aici vine fratele vostru in ajutor: lasa-ti telefonul mai departe de tine. Pe o masa, pe jos, clar undeva mai deprte dar sa il si poti auzi. Si asta pentru ca va trebui sa te trezesti ca sa dai snooze. Si n-o sa mai dai. Nu ma are rost, nu mai adormi.

3. Hidratarea te salveaza!

Eh si langa telefon, lasa-ti si un pahar cu apa. Nu, nu ca sa-l torni peste ca te enerveaza soneria. Ci ca sa-l bei. Si pe langa faptul ca medicii il recomanda, chiar te ajuta sa te trezesti! Asta cred ca a fost cel mai scurt pas. Dar pentru ca e extrem de simplu si eficient.

4. Fii perseverent!

Incearca in fiecare dimineata sa te trezesti la aceasi ora. Prima data o sa fie crunt! Dar incearca sa pui in aplicare restul sfaturilor si o sa-ti fie mai usor. In a doua dimineata o sa ma injuri pentru ca nu o sa simti vreo schimbare, dar dupa dimineata a 3-a deja o sa vezi ca te trezesti mai usor. Si apoi, te vrei trezi la timp, chiar si fara alarma. Asta pentru ca metabolismul tau se obisnuieste cu trezitul devreme. Singurul lucru pe care trebuie sa il respecti, este sa te trezesti la EXACT aceasi ora!

5. Nici cafeaua nu e chiar asa buna

Adica da, te trezesti dupa ce bei o gura. Dar in timp, devii dependent de cafea ca sa te trezesti. Si la ce zic statisticile blogului, esti o persoana intre 18 si 30 de ani, care deja are nevoie de cafea ca sa se trezeasca. Uite, eu unul beau ceai. Si nu il folosesc ca sa ma trezesc. Il beau doar pentru ca stie mamaie sa il faca bun si pune lamaie, miere, adica sanatate pura, iar un ceai fierbinte in diminetile racoroase e genial. Plus niste paine prajita cu unt si sare, e tot ce trebuie. Nu ma intelege gresit: bea cafea, dar limiteaza-te! Nu-ti crea un obicei fara de care sa nu te poti trezi.

Cam asta fac eu in fiecare zi. Inafara de unele pe care nu mi le permite timpul.

Daca te-a ajutat acest articol, da-l mai departe! Ii ajuti si pe prietenii tai si pe mine! Iar daca vrei sa aflii mai multe despre mine, ma gasesti pe instagram la @acel.andrei si pe facebook. Cam asta e 🙂

E clar. Untold e cel mai mare festival din Romania. Fie ca vorbim despre capacitate, despre banii cheltuiti/investiti sau despre artistii care urca pe scena. Articolul acesta o sa fie unul foarte general, in care o sa scriu despre momentele cheie pe care mi le amintesc acum. O sa urmeze cateva articole mai mari si mai in detaliu despre unele aspecte, dar pana atunci, hai sa vedem cum a fost la Untold 2018!

Nu o sa dau cifre, nu o sa scriu despre diferentele intre gusturi, pur si simplu pentru ca nu ele fac festivalul! E vorba despre sentimente. Vibratia pe care o simti si care te face sa te misti, oamenii care zambesc (mai beti sau nu), minorele care se dau in spectacol (si isi scot tatele si bucile transpirate la inaintare), dar toate astea inseamna UNTOLD!

Si da, toate aceste sentimente, nu ar fi nimic fara voluntari, organizatori, artisti si toata treaba care nu se vede in prima faza! Si trebuie sa le multumim!

Au fost Black Eyed Peas la Untold. Doamne, ce concert! Doamne, ce traire! Doamne, ce atmosfera! Daca noi ne-am simtit bine, artistii cred ca s-au simtit excelent. V-o zic din experienta: daca la un concert nu te simti bine, e pentru ca artistul nu a transmis nimic. Si daca artistul nu a transmis nimic, inseamna ca nu s-a simtit bine.

Totul a fost bun! Sunetul, luminile, tipa care de acum o inlocuieste pe Fergie, Jessica, piesele alese, micile “cioace” de pe scena, totul! Daca i-ati ratat, nu va panicati! Au promis ca revin in Romania si la anul pornesc intr-un turneu prin jurul lumii!

Raman la Main Stage si va povestesc si despre cel mai bun live act din Romania care a existat vreodata: “Culese din cartier” si in special Subcarpati! Am vrut sa scriu despre ei doar dupa ce simteam ca am iesit din emotie, tocmai pentru a nu fi influentat. Din pacate, inca nu am reusit, inca sunt in emotie, iar articolul acesta trebuia sa il scriu azi!

Pur si simplu, a fost genial! Pana la Black Eyed Peas am tot repetat ca a fost cel mai bun show de la Untold 2018! Pentru cine nu stie, Subcarpati este o trupa care imbina folclorul cu elemente din muzica electronica și hip-hop, iar “Culese din cartier” este un grup de mai multe trupe ce se invart in jurul aceleiasi idei.

Am fost piele de gaina pe parcursul intregului concert! Si o sa mai scriu despre ei, mult si bine, intr-un articol separat! 🙂

Si apoi a fost fratele Armin, care a mixat pana la 9! Voi sunteti normali la cap?? Tipul asta e genial! 7 ore de mixat, non-stop! Cuvintele sunt in plus aici, va las doar cu poza asta:

Da, oameni buni! Credeti-ma! Trebuie sa veniti la Untold, macar o data in viata asta! E o experienta unica! Si daca credeti ca nu e pe gustul vostru, aduceti-va aminte ca acest articol e scris de un rocker! 😉

Gasiti mai multe poze pe instagram: @acel.andrei

PS: Mersi pentru featured image, Mihnea!