“In conversatie” cu Madalina Scarlat si Nicoara Gabriel Jerom (despre climate change)

Dupa un foarte bine primit articol din seria “In conversatie” de la mine de pe blog, despre festivaluri, vot si “de ce Romania”, astazi am decis sa vorbesc cate putin despre climate change. Si cum ceea ce stiu eu e destul de putin astfel incat sa va dau si voua niste sfaturi sau sa va vorbesc per total despre acest subiect, i-am chemat sa ne vorbeasca astazi, pe blog, pe Madalina si Jerom, doi oameni foarte activi in zona asta.

Pe Madalina o stiu de cativa ani, de pe vremea cand organizam un festival civic. L-am organizat atat de bine incat nu s-a mai tinut dar prietenia noastra a fost pe plus. E foarte pasionata de zona asta de mediu si cam de orice nedreptate din lumea asta. Va rog sa nu-i mai povestiti si despre alte probleme ale lumii pentru ca se arunca cu totul in ele si nu mai iese de acolo pana nu le rezolva. Ea reprezinta astazi cu succes comunitatea Climate Strike Romania. Daca inca nu i-ati dat like la pagina, do it now.

Iar pe Jerom l-am cunoscut in studio la Starea Natiei, unde a fost invitat, impreuna cu Madalina si Alina, sa vorbeasca despre clima. Clipul vi-l las chiar aici si va mai spun doar ca Jerom reprezinta Fridays for Future Romania.

Hai sa-i dam drumul si sa vedem ce a iesit:

 

 

Andrei: Care e povestea voastra? Cine sunteti voi?

Madalina: Eu sunt Madalina Scarlat si sunt initiatoarea paginii de Facebook Climate Strike Romania. Pagina a pornit ca o frustrare a mea ca nu avem presa specializata pe mediu si ca partea de mass-media ocupa destul de putin acest subiect si nu dau informatii relevante. Traduc stiri de pe anumite site-uri, doar partial, si nu vin cu statistici. Nu mi se pare ca isi indeplinesc acest rol de a educa populatia.

Si atunci am deschis pagina asta cu care incercam sa facem legatura dintre stiinta si societatea civila. Si noi asta facem, urmarim statistici, urmarim ce scriu alte ziare sau alte institutii din afara si incercam sa adaptam la un limbaj comun ca oamenii sa inteleaga cu ce se mananca sau ce inseamna incalzirea globala.

Jerom: Buna, eu ma numesc Nicoara Gabriel Jerom si reprezint Fridays for Future Romania. E cam aceasi miscare doar ca asta e fix miscarea Gretei Thunberg, fata de 16 ani care a pornit toamna trecuta miscarea asta la nivel global iar noi am adoptat-o abia prin martie, in Bucuresti initial. Ceilalti colegi ai nostri au inceput sa faca in Cluj, Iasi, Targu-Jiu, Brasov, Constanta, Timisoara, urmeaza Oradea, si tot asa. Practic incepem sa fim cat mai multi.

Momentan ne ocupam de protestul de pe 20 septembrie si Strike Week for Earth, de pe 20 pe 27 septembrie.

A: Ziceati ca nu prea se ocupa mass-media de partea asta de mediu. De ce ar trebui sa se ocupe? 

J: Mie mi se pare ca ar trebui sa acopere o zona mai larga, nu doar ce se intampla la noi in tara, sau doar politica, sau cine mai omoara pe cine. Mi se pare esential sa stim ce se mai petrece cu noi de fapt, nu doar cu tara noastra dar si cu globul acesta. Pana la urma toti suntem interconectati si daca stam in bula noastra nu facem nimic.

Lumea este receptiva, comenteaza. Oamenii ne trimit mesaje si ne spun ca in sfarsit mai vad si ei articole relevante pe tema asta. Mai sunt si alte pagini, cum ar fi Agent Green sau Greenpeace, dar e bine sa fie cat mai multe.

M: Aici vreau si eu sa intervin. Intrebai ce ne-am dori sa vedem din partea presei: sunt foarte multe lucruri care se intampla la nivel climatic, chiar si la noi in tara. Dar noi, neavand expertiza sau uneltele necesare pentru a ajunge la acele informatii, par cumva lipsite de validitate. Nu sunt neaparat de incredere. Sunt oameni care ne scriu pe pagina, de exemplu, ca “hei, uite, stii ca a disparut pastravul de munte in proportie de 90%?” Doar ca noi fiind simpli oameni care vor doar sa ajute, nu avem instrumentele necesare ca sa mergem sa verificam daca a disparut pastravul de munte in cantitate atat de mare.

Daca ar fi o presa pe mediu in adevaratul sens al cuvantului, ar putea sa mearga sa verifice aceste informatii. Plus ca partea de cercetare pe mediu e inexistenta in Romania. Sau daca exista, e atat de tacuta incat eu nu o stiu. Nu sunt centre in care sa se urmareasca, sa se faca masuratori, ni se dau niste statistici despre care nu stim daca sunt credibile.

Personal mi-ar placea sa existe emsiuni sau articole in care sa li se explice oamenilor cum ii afecteaza faptul ca ard padurile in Amazon. Sau ce inseamna pentru noi faptul ca arde taigaua siberiana si pot ajunge incendiile la permafrost care e plin de gaze si daca ia foc, o sa arda zeci de ani in continuu fara sa poata sa faca cineva ceva. Efectele or sa fie si asupra noastra, chiar daca nu se intampla in “ograda noastra” si asta ar trebui sa inteleaga oamenii.

Vor fi specii care vor disparea si vor deregla lantul trofic. Incendiile care usuca panza freatica deja afecteaza Romania. Iar Romania deja se confrunta cu desertificarea. Si toate astea ne afecteaza pentru ca, uite, ce se intampla daca sudul Romaniei o sa fie desertificat? Nu o sa mai avem ce manca, pentru ca acolo sunt o mare parte din terenurile arabile din Romania.

A: Si ce putem noi sa facem de maine? Practic, ca sa salvam ceva. Cand e data limita? 

M: E cu dute-vino aceasta limita. In primavara, calculele spuneau ca avem cam 12 ani sa implementam ceva concret ca sa tinem temperatura climei la 1,5 grade. Well, too bad, suntem deja la 1,56. Ideea e ca daca clima se incalzeste cu 2 grade, va fi deja mult prea tarziu sa facem ceva.

Stiu ca pare putin dramatic dar mie mi-e frica sa ma gandesc la statisticile care vor aparea la sfarsit de an cu noile calcule.

A: Deci ce putem sa facem?

M: Pai in primul rand sa reducem consumerismul si risipa de hrana. Studiile zic ca ele fac mai mult rau decat masinile. Daca ne uitam la cazul carnii si cum este strans legata de padurile din Amazon, care au fost incendiate ca sa se elibereze terenul, sa se faca loc de ferme pentru vaci, pentru ca este foarte mare cererea.

Plasticul este iarasi o problema si poate fi inlocuit cu propria cana, cu propia sticla de metal sau de sticla, poti merge cu proprii saculeti la cumparaturi si sa refuzi pungile de plastic. Pentru ca, let’s face it, companiile nu or sa renunte sa produca anumite obiecte daca cererea o sa existe. Iar daca tu o refuzi, ei nu o sa le mai fabrice. Si oricum o sa intre si directiva Uniunii Europene, dar cam tarziu, care interzice plasticul de unica folosinta.

J: Da, putinul ala. Daca e un milion de oameni care face putinul acela, se va simti mai mult decat daca o mie de oameni traiesc pe zero waste iar restul nimic. Deci mai degraba ne punem cot la cot cu totii si luam masuri. Renuntam putin la confort, mergem cu bicla pana la colt ca sa luam paine, nu cu masina. Sa mergem mai mult cu trenul chiar daca e naspa. Plange-te la autoritati, dar avand in vedere situatia din Romania, poate doar daca s-ar schimba clasa politica s-ar rezolva ceva. Aparent sunt alte prioritati pentru acestia.

A: Care e relatia voastra cu autoritatile, chiar? 

J: Ne vad mici, nu prea inspiram autoritate, ei sunt bine pusi acolo pe scaune unde nu prea fac nimic dar isi iau salariu. Suntem tratati cumva ciudat. O colega de a noastra a fost ieri la o sedinta in legatura cu protestul de pe 20 si a fost luata peste picior.

M: Durerea e ca trebuie sa stam si sa le explicam legea pentru ca de exemplu, noi le trimitem notificare ca organizam un protest, ei au 48 de ore, conform legii 60/91 sa ne refuze cerera. Ei ne raspund dupa trei saptamani, ne cheama in sedinta de consiliu ca sa ignore ce am trecut noi in notificare si sa aduca modificari…

J: …sau sa ne puna sa anulam evenimentul cu amenintari gen “o sa vina Jandarmeria”. Iar mana dreapta a lui Firea, care e o tipa blonda, nu-i mai stiu numele, a venit deja de doua ori sa-mi spuna ca ar trebui sa anulez evenimentul. Si m-a pus sa semnez..

M: ..sa semnezi ce?

J: ..sa semnez ca renunt la eveniment, caci altfel or sa fie probleme. Iar odata s-a scuzat o saptamana si apoi ne-au spus ca nu ne pot da aprobare caci e prea tarziu, era Pastele in vinerea respectiva.

A: Dar autorizatia pentru ce protest era? Ce planuiti sa faceti?

J: Noi ne strangeam in fiecare vineri in Piata Universitatii aproximativ 2 ore, cu pancarte si gata. Nici nu tipam, protestul era foarte pasnic.

M: Nici nu-l puteai numi protest. Era o intalnire a unor tineri, iar in Brasov ne strangeam sa desenam niste bannere, care oricum e o activitate culturala si nici nu trebuia sa notificam. By the way, m-au sunat acum ca am intr-o ora si jumatate sedinta de consiliu la Brasov, dar eu sunt in Bucuresti.

J: Altadata aveam un protest si desi aveam autorizatie si Jandarmeia stia de noi, au venit doi politisti care au vrut sa ne amendeze. Noi le-am spus ca avem autorizatie, le-am aratat numarul de ordine si tot ne ziceau ca ne dau amenda. Intr-un final ne-au lasat. Dar trist este ca nu sunt informati.

A: Si ce planuiti voi acum? Ce actiuni aveti pe viitor? Ce vreti sa faceti?

M: Noi ne dorim sa pornim un mars, pe 20 septembrie, de la Parcul Cismigiu, pana la Ministerul Mediului. Iar pe traseu vom avea diverse actiuni, vom strange gunoaie daca sunt, vom canta cantece, vor fi cativa dintre noi care vor tine discursuri. Asta incepand cu ora 16, pe 20 septembrie.

Si apoi de pe 23 pe 27, School Strike for Climate. Asta e campania adoptata de 43 de scoli. Aici or sa aiba loc o serie de activitati. In prima zi se tine un minut de tacere pentru planeta, in ziua a doua se poarta tricouri verzi, in ziua a treia se urmareste filmul “Before the flood”, in ziua a patra se deseneaza pancarte si postere, iar in ziua a cincea se protesteaza la locul de joaca al fiecarei scoli. Aceasta este saptamana climei, iar pe 27 noi o sa facem o plantare de copaci pe Valea Jiului, in apropiere de mina Petrila si vom campa timp de 2 zile in acea zona pentru a atrage un semnal de alarma legat de desertificarea zonei respective.

J: Ce vrem noi sa facem cu campania asta si cu protestul, vrem sa le aratam oamenilor ca se poate si ca si ei pot sa faca ceva, pot sa organizeze proteste, daca vor ii putem ajuta, pana la urma suntem doar niste studenti.

Pe viitor speram ca tineretul sa se activeze si sa faca miscarea asta mult mai ampla.

M: Cu toate actiunile astea noi vrem sa declaram stare de urgenta climatica. Daca statul declara asta, nu ne ajuta atat de mult. Noi ne dorim acea declaratie politica, pentru ca in felul acesta se pot lua niste masuri, se pot aloca niste fonduri, se pot implementa niste proiecte si se poate reduce impactul pe care il avem asupra mediului.

A: Care ar fi un ultim mesaj, clar, pentru cei care citesc acest interviu?

M: Daca noi ne dorim o planeta pe care sa putem supravietui, va trebui sa facem noi ceva. Nu ne mai pot salva ONG-urile sau statul.

J: Eu sunt okay cu ce a zis ea..”

 

70455254_667084000366696_5766130552797134848_n

 

“In conversatie” cu Madalina Scarlat si Nicoara Gabriel Jerom (despre climate change)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.