Paste pesediste cu ton

Din nevoia mea de a nu pierde calorii (pentru ca de altfel sunt si in pierdere, sigur ca da) si din placerea mea de a gati, toate astea cu o garnitura de social media, am decis sa imi postez mancarea pe instagram. Si tot acolo am decis prin vot democratic ca ar trebui sa postez retele si pe blog.

Si acum toata lumea e curioasa sa inteleaga ce sunt pastele pesediste si de ce le-am zis asa.

E simplu: sunt rosii si te mint! Nu fura ca n-au ce, dar desi stii ca nu sunt cele mai sanatoase, or sa te faca sa le mai alegi odata!

Si as vrea sa stiti ca nu am idee de masuri, cantitati, iar la mine totul se masoara “dupa gust”.

Si acum sa incepem deci, “pastele pesediste cu ton”!

Avem nevoie clar de:

  • Niste paste (eu am folosit penne, dar na, vedeti si voi ce aveti prin casa), caci o cutie de 500g iti ajunge cam pentru 4 portii zdravene,
  • Ton (de preferat alb) in ulei. Exista in borcanele, frumos, la Mega, la Lidl, la Penny, la peco, lambada, ma rog, are vreo 400g,
  • Usturoi vreo 2 catei si daca tot am ajuns aici si o ceapa,
  • Sos de rosii pe care il cumparati, nu il faceti voi ca sunteti destepti si e unul care are si busuioc. Eh, ala e ce trebuie! Daca nu il gasiti, mai luati niste busuioc separat si va zic eu mai tarziu ce faceti cu el. Ar trebui sa aiba vreo 700-750g.
  • Cascaval, ceva ieftinache ca il razi si il pui acolo si nu se simte ca e ultima saracie. Perfect ar fi sa se intinda, dar vezi si tu…
  • Parmezan ras, ca pui deasupra pentru decor sa vada fanii de pe insta ca esti rafinat si nu mananci orice
  • Sare, Piper, Rozmarin si daca e sa-mi mai aduc aminte de ceva, va mai zic.

 

Eh si ii dam drumul:

Pui si tu niste apa la fiert, pentru paste, si ii pui sare ca sa aiba gust. Mai bine mai multa decat prea putina dar nici sa fie mai multa sare decat apa. Eu pun si putin ulei ca sa nu innebuneasca apa cand fierbe si sa dea pe afara. N-am inteles de ce, dar se linisteste daca are ulei. Plus ca nici pastele nu se lipesc, deci e bine. Dupa ce fierbe apa (adica bolboroseste, acolo) adaugi si pastele si le lasi cam 8-10 minute, depinde de care sunt. Cel mai bine vezi si tu pe cutie!

In timp ce fierbe apa, te apuci si toci usturoiul, in bucatele cat mai mici. Apoi si ceapa, cubulete tot cat mai mici dar sa se vada totusi ca sunt cubulete. Vedeti aici cum se taie fara lacrimi si usor. Scoti si tonul din borcan, pastrezi uleiul, iar pestele il faci franjuri. Exact cum a facut PSD-ul cu justitia.

In timpul acesta, cel mai probabil apa clocoteste deci poti pune pastele.

Ziceam ca nu arunci uleiul de la ton, pentru ca il pui in tigaie. Una foarte mare. WOK daca se poate. Dar nu pui tot uleiul din borcan! Pui si tu acolo cat sa calesti usturoiul si ceapa!

Asta era si pasul urmator. Pui usturoiul si ceapa si astepti sa devina ceapa putin sticloasa. Eh, atunci adaugi si tonul si cu o lingura de lemn, amesteci si incerci sa faci sa arate bine. Vezi ca tonul o sa inceapa sa pocneasca la un moment dat. Nu te speria, aia trebuie sa auzi! Inseamna ca se prajeste si noi fix asta vrem sa facem. Vrem sa unim aroma de usturoi, cu cea de ceapa si cea de peste si sa le facem sa fie o familie. Mai mult sau mai putin traditionala. O singura aroma. Luam o crenguta de rozmarin, o oparim frumos ca sa ii folosim toate uleiurile si tocam frunzulitele frumos. Le aruncam in tigaie!

Eh, si dupa ce invarti treaba asta cu lingura de lemn de cateva ori, dupa ce trosneste sanatos, adaugi sosul de rosii.

Sa luam o pauza mica, si sa urmarim cum sosul uneste tot. Sigur, o sa sfaraie la inceput ca e lichid in prajeala. Dar sunetul ala il poti asculta ca pe niste ropote de aplauze. E ca si cum ai lua sortul la Masterchef! Uita-te la el cum inglobeaza tot. Te vrajeste ca o sirena si te ia in lumea gustului.

Si ma rog, dupa ce te saturi de aplauze, poti sa amesteci si sa mergi mai departe.

Daca nu are busuioc, poti sa toci acum cateva frunze si sa le arunci in treaba aia.

Acum iei pastele de pe foc (dupa ce le-ai gustat si ai observat ca sunt fierte), scurgi apa dar mai pastrezi vreo 2 polonice. Pastele scurse, le arunci in tigaie, peste sos. Amesteci putin pastele cu sosul, le faci sa fie un singur produs. Mai pui si putina apa, din cea care ti-a ramas de la paste (caci e plina de arome), si vezi acolo cum arata. Daca are consistenta pe care ti-o doresti.

Daca da, iei cascavalul acela ras si il pui peste paste. Stingi focul si mai amesteci pana cand se topeste cascavalul. E important sa faci asta cu focul stins ca sa se topeasca si ca sa nu se prajeasca. Avem nevoie sa fie un sos, nu o omleta!

Gusti si mai adaugi sare si piper dupa cum crezi.

Aia e. Pui frumos in farfurie, arunci parmezan pe deasupra si o frunza mica de patrunjel. Cat mai multe culori si arome!

Merge cu un vin rosu intens, avand in vedere rosiile, dar cu unul alb avand in vedere tonul. Cel mai bine serveste unul rose, nu extrem de dulce.

Undeva in surdina poti sa pui si niste muzica si iti recomand Parliament Funkadelic – One Nation Under the Groove

Sunt delicioase, dar ingrasa. Asta desi sunt foarte sanatoase, avand doar ingrediente naturale. De asta sunt pesediste, ca te mint.

Pana data viitoare, iubiti mancarea. Si nu o luati ca pe un mod de a supravietui, ci ca pe un mod de a sarbatori viata!

Bafta!

 

Advertisements

Studiourile Buftea – Cultura românească vândută la fier vechi

Nu poți să vorbești despre cultura românească fără să vorbești de cinematografie. Avem una dintre cele mai bune facultăți de teatru și film din Europa, regizori premiați la cele mai mari concursuri de specialitate și chiar și noile apărute festivaluri de film în cadrul căruia sunt invitați actori mari și sunt urmărite cele mai bune filme de la momentul actual.
Însă când vorbești de film în România, nu ai cum să nu te duci cu gândul la Buftea. Hollywood-ul Românesc, locul în care și-au trăit peste jumătate din viață actori și oameni de film precum Amza Pellea, Gheorghe Dinică sau Sergiu Nicolaescu. Cu peste 500 de lung-metraje și mai toate producțiile românești de după revoluție, Studiourile Buftea au devenit cea mai mare fabrică de filme din Estul Europei. Costa-Gravas, Franco Zeffirelli, Demi Moore și Matt Damon sunt doar câțiva din actorii și regizorii străini care au filmat la Buftea.
Astăzi, tot acest paradis cinematografic stă să se dărâme. Cu intenție, căci pe terenul pe care sunt construite studiourile, se dorește înălțarea unui cartier rezidențial. Astăzi, sunt șanse ca o mare parte din istoria și cultura României să fie pierdute, iar toată averea pe care mării artiști ne-au lăsat-o, să fie aruncată la groapa de gunoi.

Ne întoarcem în anul 2015, anul în care Studiourile Buftea, foste Media Pro Buftea, devin Bucharest Film Studios, în urma cumpărării acestora de către un grup de investitori români și americani. Bobby Păunescu, principalul acționar român, declara la acel timp că: „Avem șansa să colaborăm cu acești mari parteneri din străinătate care ne ajută foarte mult, vorbim de investiții 20-30 de milioane de dolari. 2016 va fi un an bogat, pentru că dorim să aducem niște proiecte importante, niște filme mari din străinătate care să fie produse acolo, dar în același timp vrem să oferim o sansă și filmului românesc, care să fie produs acolo la un preț mai bun“.
Din păcate, chiar dacă 2016 a fost un an relativ bogat, investițiile de milioane de dolari nu au existat. Proiectele importante și filmele mari din străinătate au întârziat să apăra, iar șansa filmului românesc pare că nu mai există.

Fără investiții, nu există profit. Astfel, în 2018, Bucharest Film Studios, firma care avea să readucă speranța cinematografiei autohtone și să redea mândria românilor, intră în insolvență. Fără bani, nu există nici pază, iar fără pază, platourile de filmare au devenit raiul comercianților de fier vechi.
Nick Allder, unul dintre cei mai buni oameni de film, a câștigat în 1980 premiul Oscar pentru efecte speciale cu filmul “Alien”, iar un an mai târziu pentru “Razboiul stelelor – imperiul contraataca”. S-a mutat în România, pentru că așa cum spune el, “la Buftea a găsit oamenii și infrastructura de care avea nevoie”.

Din păcate, după ce firma Bucharest Film Studios a intrat în insolvență, nu a mai putut intra în biroul său de la Buftea pentru a-și recupera aparatura necesară pentru proiectele la care lucrează în prezent. La scurt timp, Allder află că tot biroul său a fost distrus. Toate mașinăriile scumpe, dar și cele cu o încărcătură emoțională au fost furate sau lăsate în paragină.

De fapt, asta s-a întâmplat cu întregul paradis cinematografic de la Buftea. Chiar și firele de cupru, care nu cu mult timp în urmă alimentau electric platouri impresionante, au fost furate, curățate și vândute pe bani puțin. 35.000 de obiecte de recuzită și 50.000 de costume se aflau la Buftea în perioadă de glorie. Acum sunt vândute la negru, iar casele din ultimele sitcom-uri românești stau să cadă.

Pentru a plăti datoriile, singura soluție găsită de Bucharest Film Studios va fi să retragă cererea de insolvență depusă la Tribunalul Ilofv pe 28 martie și să scoată la vânzare “o bucata” din Studiourile Buftea. Mai exact, 40.947 de metri pătrați urmează să fie vânduți în 2018 către un potențial cumpărător la un preț care începe de 1.979.033 euro plus TVA. În dosar se enumeră mai multe clădiri și hale prezente în această arie, unele în stare bună, altele dezafectate. Printre cele bune se află un Studio SFX pe care multe țări vecine și-l doresc de ani buni și cantina care fusese renovată cu câțiva ani în urmă. Pe lângă acestea, zeci de platouri, depozite, hale și garaje stau să se dărâme.

În august, în urma licitațiilor, Phoenix Residence SRL cumpără cele 4 hectare la prețul de 1 milion de euro. Asta deși inițial, licitația pornea de la aproape 2 milioane. Practic, istoria românilor, cultura cinematografică și muncă celor mai iubiți artiști din România, a fost vândută la prețul de 25 euro/mp.
De ce nu a cumpărat primăria Buftea acea bucată din studiouri? Simplu. O mare parte din banii care vor fi recuperați din vânzarea terenului, vor ajunge în visteria primăriei. Iar câștigul este mai mare când intră bani decât atunci când sunt investiți.

Într-o clădire din incintă Studiourilor Buftea, stă pe jos un portret al lui Amza Pellea. Privind peste umăr, încruntat, parcă dorind să spună ceva. Parcă dorind să spună că e nevoie să ne luptăm pentru istoria noastră și să nu ne lăsăm duși la groapa de gunoi. Parcă dorind să se lupte pentru un viitor al cinematografiei române, pentru care de altfel, noi chiar putem.

Oana Pellea a scris pe facebook despre acest subiect: “Tata mi a povestit cum a ajutat și el( ca voluntar) împreună cu mulți alți actori la construcția Studioului Buftea. Era mândru de asta. Acolo și a petrecut cam jumătate din viață. Iubea Studioul. Acolo am filmat și eu cu emoție și drag.Acolo au lucrat mii de oameni talentați. Au lucrat cu drag și performant. Păcat! Ce talent avem să nu conservăm nimmic..să se aleagă praful de tot. Uitați va cum arată…Dureros, revoltător, inadmisibil!”

Una dintre întrebările care ne vin în minte când ne gândim la acest subiect, este ce s-ar fi putut face în loc? E destul de simplu. Cu câteva investiții din partea Ministerului Culturii, sau chiar cu donații de la oameni obișnuiți, am fi putut să renovăm aceste studiouri. Anual, zeci de regizori și actori părăsesc băncile facultății, pleacă în străinătate pentru a câștiga un salariu decent sau se vând pe bani puțini în România.
De altfel, vecinii noștri din Bulgaria, Ungaria, Ucraina sau Serbia, au toți câte un muzeu al cinematografiei. Am putea să amenanjam tot complexul cinematografic ca un muzeu în aer liber, cu un cinematograf și festivaluri de film, iar dacă ne uităm la Muzeul Satului, care are aproximativ 300.000 de vizitatori pe an, cu un bilet de 5 lei putem să acoperim suma cu care au fost cumpărate studiourile Buftea, ba chiar să o depășim.

Nick Allder a declarat recent: „Its a crime. Someone should have to answer for this. The government should take over, its a place of history„

Dar oare chiar ne interesează patrimoniul nostru cultural? Oare chiar ne punem problema ce se va întâmpla cu viitorul nostru cinematografic? Sau poate ne-am obișnuit cu “asta este”, “n-ai ce să faci” și alegem să plecăm din țară, să lăsăm tot în urmă și să ne lipim de culturile altora? Ar trebui să acționeze autoritățile locale, cele județene, Guvernul? Sau putem face noi ceva?
De noi depinde ce teren pregătim pentru generațiile viitoare. De noi depinde ca ei să înțeleagă cât de mult a contat pentru o generație de artiști să spună mândri că sunt români. Și tot de noi depinde ca ei să spună în continuare, “Nu vreau să plec din România!”

Am fost la targul de Craciun din Constanta, inainte de a se inchide

Imi aduc aminte si acum cand mi-au spus niste prieteni din Constanta ca se pregatesc sa organizeze un targ de Craciun. Mi s-a parut o idee excelenta. Constanta e un oras frumos, eu sunt innebunit de targuri si de Craciun in general, deci era scenariul perfect. Am promis ca o sa ajung intr-o zi.

Ca sa intelegeti, articolul acesta nu apare pe blogul meu pentru ca mi-au cerut-o oamenii despre care spuneam mai devreme, ci vreau sa va fac un tur virtual prin targurile de Craciun la care voi ajunge anul acesta.

Bun. M-am uitat pe programul concertelor si am vazut in prima seara, pe 30 noiembrie ca or sa cante baietii de la Subcarpati. Cine ma cunoaste, stie ca am o slabiciune pentru ei, 30 noiembrie e ziua mea de nume, in concluzie: atentie s-a strigat BINGO! Mi-am luat prietenii care erau liberi in weekend, i-am urcat in tren si in cateva ore eram in Constanta. Am ajuns la cazare si am iesit la targ, concertul incepea in cateva ore.

48377564_283323905659169_2381911497115697152_n

 

Ce mi-a placut:

  1. Era multa lume. Au fost atat oameni care stiau de Subcarpati, cat si oameni care erau pentru prima data la un concert al lor, ba chiar oameni care venisera doar pentru targul de Craciun. Plus ca un concert live, bun si gratis, nu face rau nimanui.
  2. Suntetul a fost foarte bun. S-ar putea sa fie vorba despre faptul ca o parte din baietii din Subcarpati sunt din Constanta si se cunosc cu sunetistii si echipa de productie. Dar in cazul acesta, nu poate fi vorba decat de ceva de bine.
  3. O echipa de tineri s-a ocupat de un intreg targ de Craciun. Si s-a vazut! Nu a fost perfect, dar avand in vedere si trupele alese, food van-urile, si decorul, iti puteai da seama ca e ceva facut din suflet.

48370544_376085569804274_7467964434204327936_n

Ce nu mi-a placut:

  1. Nu exista vin fiert. Daca ai de cand sa organizezi la anul un targ de Craciun, inainte de a cauta artisti, inainte de a vorbi cu oricineva despre asta, inainte de a cauta chiar si o locatie, cauta un van care sa vanda vin fiert. De fapt, daca ai un van cu vin fiert, ceai si cafea intr-o piata publica, poti spune ca ai un targ de Craciun.
  2. Luminitele. Aici s-ar putea sa ma insel, dar eu nu am vazut niciun fel de luminite in Piata Ovidiu, unde avea loc targul de Craciun. Adica erau, dar nu aprinse. Existau alte decoruri dragute, insa luminite doar pe bulevarde. Si credeti-ma, acolo e magia Craciunului pe care esti nevoit sa i-o induci omului.
  3. Gheata. Aici nu mai e vorba de echipa de organizare, ci de primarie. Pai daca mai vad pe cineva ca se plange de Firea, o trimit in Constanta. Sunt bucuros si parca nu-mi vine sa cred ca nu mi-am rupt nimic. Strazile si trotuarele erau pline de gheata. Un adevarat patinoar in aer liber.

48356200_271986453464142_6295748922891567104_n

Din pacate, cu tristete am aflat ca primul targ de Craciun din Constanta s-a inchis inainte de Craciun. Se pare ca organizatorii nu s-au mai inteles cu primaria si cu sponsorii, iar targul incepea sa intre pe minus. Nu intru in subiect caci nu stiu prea multe si oricum ar fi degeaba acum. Va las aici mai multe informatii.

Daca ar fi sa rezum, targul de Craciun din Constanta a fost unul bun. i-as da un 3.5 din 5. Mai era mult de munca, insa avea potential si am plecat inapoi acasa cu niste amintiri pe care o sa le pastrez toata viata.

48361324_2074962832572403_1345754605505478656_n

Astfel, sper ca acest incident sa ii faca pe constanteni sa isi doreasca mai mult si sa lupte pentru astfel de evenimente. Constanta merita, iar primaria ar trebui sa fie mai deschisa spre astfel de idei.

Am pus cateva poze din Cosntanta pe instagram dar si pe facebook. Scrie-mi la comentarii ce parere ai, cum vezi situatia si te mai astept pe blog si la alte articole! 🙂

 

In weekend ne vedem la Bucharest Gaming Week

Bucharest Gaming Week dă startul celei de-a doua ediții a săptămânii dedicate industriei de gaming din România!

In prima parte a anului am participat la prima editie a Bucharest Gaming Week și a fost super! Am facut și un vlog pe care vi-l las chiar aici! Dacă sunteți interesați de eveniment, mai jos aveți programul și multe alte detalii. Eu știu în mare parte ce se pregătește și deși nu pot să vă spun încă nimic, pot spune doar că sunt nerăbdător!!

 

Harta_Bucharest Gaming Week

București,  4 decembrie 2018 – Bucharest Gaming Week, săptămâna gamingului, dă start unei noi ediții care are loc în perioada 4-9 decembrie și își propune să aducă împreună pasionați de esport, gameri, dar și cei mai importanți dezvoltatori de jocuri din România. Bucharest Gaming Week este format din două componente principale, o serie de evenimente conexe, dedicate industriei de game development care se vor desfășura în perioada 4-7 decembrie, în diverse locații din București și evenimentul principal, care va avea loc în weekend-ul 8-9 decembrie și are misiunea de a aduce împreună comunitatea de gaming.

 

Săptămâna conexă este formată din evenimente precum:

  • Expoziție de artă din jocuri video made in România – Expoziția, care va fi deschisă până sâmbătă, 8 decembrie, are scopul de a scoate în evidență talentul artiștilor români care creează în studiourile de gaming din România, accentuând încă o dată că jocurile video sunt produse culturale așa cum industria jocurilor video este parte a industriilor creative. Vernisajul va avea loc marți, 4 decembrie, la Goethe-Institut, Calea Dorobanti 32, ora 19:00.

Publicul va putea admira peste 25 de lucrări realizate pentru jocuri românești precum Door Kickers Action Squad și Door Kickers 2, Gibbous: A Cthulhu Adventure, Unbound, Yaga, Second Hand: Frankie’s Revenge sau Outcast Oddysey.

 

  • Săptămâna Filmelor pentru Gameri la Grand Cinema & More – Pasionații fenomenului esports pot vedea sau revedea în cinematograful de la Băneasa Shopping City unele dintre cele mai îndrăgite filme inspirate din jocuri video sau documentare despre viața jucătorilor profesioniști de sport virtual. Filmele vor rula de marți, 4 decembrie până vineri, 7 decembrie, începând cu ora 11:00, iar intrarea este liberă.

Program:

  • Marți, 4 decembrie: Free To Play (2014)
  • Miercuri, 5 decembrie: Warcraft. The Beginning (2016)
  • Joi, 6 decembrie: All Work All Play: The Pursuit of Esports Glory (2015)
  • Vineri, 7 decembrie: Assassin’s Creed (2016)

 

  • Zilele gaming pub-urilor – Cele mai importante săli de jocuri din București vor organiza evenimente pentru membrii comunității de gaming, prilej pentru aceștia să socializeze și concureze în cadrul unor turnee și competiții dedicate pe 3, 4 și 5 decembrie de la ora 10:00. Cine achiziționează un pachet de 5 ore, are șansa de a pleca acasă cu un bilet la Bucharest Gaming Week. Sălile de jocuri implicate sunt: Nexus Pub (str. Tudor Vladimirescu 45), Aryo (Blvd. Unirii 19, bl. 4B), IDM (Splaiul Independentei 319), Discovery Arena (str. Elena Cuza 42) , Discovery Arena-Socului (str.Chisinau 6-8).

 

  • Gateway VR Tournament – Timp de o zi, jucătorii pasionați și persoane de toate vârstele au ocazia să experimenteze universul captivant al realității virtuale prin intermediul jocurilor video. Evenimentul va avea loc miercuri, 5 decembrie, în incinta Fabrica, Str. 11 iunie, nr. 50, între orele 12:00-20:00.

 

 

  • Succesul internațional al jocurilor românești – Unele dintre cele mai de succes creații 100% românești își vor spune poveștile realizărilor pe plan internațional prin intermediul reprezentanților studiourilor. Dan Teodorescu de la Metagame va vorbi despre Tap Busters, Nick Berbece de la Those Awesome Guys despre buzz-ul creat în promovarea Move or Die iar Dan Dimitrescu de la KillHouse Games despre cum comunitatea de pe Steam a ajutat la succesul Door Kickers. Discuția va fi moderată de Cătălin Butnariu de la RGDA (Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din Româmia). Panel-ul va avea loc joi, 6 decembrie, la The Institute Cafe, începândcu cu ora 11:00.

 

  • Workshop de game design cu liceeni – Elevii de liceu vizitează sediul studioului de game development Amber și află de ce este nevoie pentru a face un joc și sunt provocați ca, împreună cu mentorii Amber, să gândească premisele unui joc video.

 

  • Party: Pearls of Game Music – Goethe-Institut organizează o petrecere de game music, vineri, începând cu ora 22:00. Petrecerea îi va avea în centru pe Patric Catani, care va prezenta ultimele soundtrack-uri pentru jocurile BattleBlock Theater şi Pit People și pe Minus (Daniel Stanciu) care se va folosi în mix-ul său de Gameboy / Nanoloop, Digitone și de sintetizatorul Volca de la Korg.

 

Evenimentul central de la Romexpo, din perioada 8-9 decembrie, va aduce turnee mari de gaming precum Finala Bucharest Gaming Week CS:GO Invitational by ESL, CS:GO South European Championship, Finala Ligii Naționale de PUBG Sezonul 2 și FIFA 19. Bucharest Gaming Week Invitational by ESL pune la bătaie premii în valoare totală de 50.000 Euro și aduce în arenă unele dintre cele mai bune echipe internaționale de CS:GO.

 

O premieră pentru această ediție este turneul de FIFA 19, organizat de Federația Română de Fotbal, în urma căruia cei mai buni 4 jucători vor fi și primii membrii ai echipei naționale de FIFA.

 

Tot în cadrul evenimentului principal va exista și o zonă dedicată creatorilor de conținut, unde comunitatea de gaming va putea să interacționeze cu youtuberi cunoscuți precum și alți vloggeri de gaming care vor fi prezenți în cadrul standurilor partenerilor.

 

Evenimentul central de la Romexpo reunește parteneri și expozanți precum  Orange, Huawei, George by BCR, TP-Link, Sprite, PC Coolers, PC Garage, Logitech, Acer, Trust Gaming, Nvidia și Omen by HP. La fiecare dintre standurile partenerilor, participanții vor putea să se bucure de o multitudine de activități printre care se numără competiții și sesiuni de free to play care se concentrează pe jocuri precum Counter Strike: Global Offensive, Clash Royale, League of Legends, Hearthstone, FIFA 19, PlayerUnknowns Battleground, Fortnite, Minecraft, Gran Turismo, Battlefield V, Beat Saber, Clash Royale, NBA, Overwatch, Guitar Hero și multe altele.

 

Biletele pentru Bucharest Gaming Week au fost puse în vânzare și pot fi achiziționate de pe site-urile www.arcub.ro, www.bilet.ro, www.entertix.ro și www.myticket.ro, din magazinele-partenere sau de la casa de bilete ARCUB, din str. Lipscani, nr. 84-90.

 

Biletele care asigură accesul pentru o singură zi sunt disponibile la prețul de 35 lei, iar abonamentele valabile pentru ambele zile pot fi procurate la prețul de 55 lei.

 

Bucharest Gaming Week este organizat de Primăria Capitalei, prin ARCUB, în parteneriat cu Gaming Week.

Ne vedem acolo!

Cum sa te trezesti de dimineata si sa nu regreti

De vreo cativa ani, obligat fiind, ma trezesc de dimineata. La inceput a fost clasa a XII-a, cand trebuia neaparat sa ma trezesc cu noaptea in cap. Pentru ca uneori intram la 8 si ca sa ajung, trebuia sa plec pe la 6-6:30 din Buftea. Apoi a fost primul an la ASE unde era putin mai okay pentru ca intram pe la 12 si plecam la 10:30, dar acum, la FJSC am revenit la programul de dimineata. Si cred ca cele mai apreciate cadouri din ultimul an sunt mesajele de la profi care incep cu “Buna ziua, maine nu facem seminarul” si se termina cu “o seara buna!”. Si alea chiar sunt seri bune! Dar dincolo de a ma plange, va las aici cateva sfaturi pe care sa le puneti in aplicare inainte sa va culcati sau dupa ce v-ati trezit. Nici eu nu resspect toate chestiile astea, desi m-ar ajuta. Dar chiar nu pot cateodata.

1. Intreaba-te in primul rand “de ce vreau sa fac asta?”

Focuseaza-te pe beneficii. Toti vrem sa crestem pe plan personal, profesional si pe orice alt plan care exista dar nu mi-l aduc aminte acum. Si trebuie sa-ti pui tu asta in cap. Sa-ti promiti cu o seara inainte ca nu o sa mai dai “snooze” si ca o sa te trezesti de dimineata. Acum, na, trezitul la 6 te poate ajuta la multe. De exemplu, daca pleci la munca la 8, ai timp o ora jumatate sa alergi putin pe afara, sa faci curat sau chiar si ceva de mancare pentru azi la birou sau pentru cand te intorci, ca sa nu trebuiasca decat sa bagi la mirounde si sa dai drumul la serialul preferat de pe Netflix. Dar pentru toate astea, trebuie doar sa vrei!

2. Butonul acelaa de “snooze” e cea mai pacatosa inventie!

Oricat de mult ne-ar placea sa mai dormim inca 5 minute, asta e cea mai proasta idee. Pentru ca e clar ca daca apasam odata pe butonul care mai amana alarma cu 5 minute, o sa mai apasam odata. Si de inca cateva ori. Pe langa asta, ne trezim extrem de obositi si nici timp de alergat nu mai avem. Eh, si aici vine fratele vostru in ajutor: lasa-ti telefonul mai departe de tine. Pe o masa, pe jos, clar undeva mai deprte dar sa il si poti auzi. Si asta pentru ca va trebui sa te trezesti ca sa dai snooze. Si n-o sa mai dai. Nu ma are rost, nu mai adormi.

3. Hidratarea te salveaza!

Eh si langa telefon, lasa-ti si un pahar cu apa. Nu, nu ca sa-l torni peste ca te enerveaza soneria. Ci ca sa-l bei. Si pe langa faptul ca medicii il recomanda, chiar te ajuta sa te trezesti! Asta cred ca a fost cel mai scurt pas. Dar pentru ca e extrem de simplu si eficient.

4. Fii perseverent!

Incearca in fiecare dimineata sa te trezesti la aceasi ora. Prima data o sa fie crunt! Dar incearca sa pui in aplicare restul sfaturilor si o sa-ti fie mai usor. In a doua dimineata o sa ma injuri pentru ca nu o sa simti vreo schimbare, dar dupa dimineata a 3-a deja o sa vezi ca te trezesti mai usor. Si apoi, te vrei trezi la timp, chiar si fara alarma. Asta pentru ca metabolismul tau se obisnuieste cu trezitul devreme. Singurul lucru pe care trebuie sa il respecti, este sa te trezesti la EXACT aceasi ora!

5. Nici cafeaua nu e chiar asa buna

Adica da, te trezesti dupa ce bei o gura. Dar in timp, devii dependent de cafea ca sa te trezesti. Si la ce zic statisticile blogului, esti o persoana intre 18 si 30 de ani, care deja are nevoie de cafea ca sa se trezeasca. Uite, eu unul beau ceai. Si nu il folosesc ca sa ma trezesc. Il beau doar pentru ca stie mamaie sa il faca bun si pune lamaie, miere, adica sanatate pura, iar un ceai fierbinte in diminetile racoroase e genial. Plus niste paine prajita cu unt si sare, e tot ce trebuie. Nu ma intelege gresit: bea cafea, dar limiteaza-te! Nu-ti crea un obicei fara de care sa nu te poti trezi.

Cam asta fac eu in fiecare zi. Inafara de unele pe care nu mi le permite timpul.

Daca te-a ajutat acest articol, da-l mai departe! Ii ajuti si pe prietenii tai si pe mine! Iar daca vrei sa aflii mai multe despre mine, ma gasesti pe instagram la @acel.andrei si pe facebook. Cam asta e 🙂

#Webstock2018 sau cum e sa fii nominalizat la cel mai important eveniment dedicat mediului online din Romania

Imi aduc aminte si acum momentul in care mi-am deschis blogul asta. Simteam o nevoie sa las cateva ganduri pe o foaie. Si foaia pana la urma a fost online. Si asa am inceput sa scriu pe blog. Iar articolele pe care le-am scris atunci, au ajuns intr-un loc in care nu mai are nimeni acces vreodata. Cel putin asa sper.

Oricum, ce vreau eu sa spun, este ca acum 10 ani deja aveam niste poezii scrise si publicate prin niste carti (si aici trebuie sa multumesc scolii din Buftea). Si tot acum 10 ani aparea si #Webstock. Aceasta nebunie a mediului online. Iar 10 ani mai tarziu aveam sa fiu nominalizat la o categorie.

La Webstock am fost prima data acum un an. Aveam deja cateva articole bune la activ (din punctul meu de vedere), si stiam vreo 3 oameni. Din cateva sute, cate sunt acolo. De fapt ii stiam pe majoritatea caci erau oamenii de la care eu ma inspiram, dar nu puteam eu sa vorbesc cu ei, eram prea mic, rankul prea jos, astea..

Cert este ca nu prea am vorbit in ziua aia. Si nici la gala nu am stat pentru ca nu stiam ce se intampla acolo. Aflasem doar ca se premiaza chestiile misto din online. Eu doar eram in online, dar cu siguranta nu misto.

Si mi-am propus cumva ca la un moment dat sa fiu si eu nominalizat la Webstock. Peste vreo 10 ani, asa, nu stiu… Si m-am apucat sa ma gandesc la proiecte. Pe unele le-am inceput aici pe blog si nu le-am terminat (dar apropo de asta, o sa vina unele curand) si cumva imi pierdeam speranta pe zi ce trece.

La un moment dat, am inceput sa ma gandesc la un podcast cu Mihnea. Si i-am propus si a acceptat. Acum, daca il intrebi, o sa iti spuna ca el a venit cu ideea. Si am inceput sa inregistram. Orice, oricand. O faceam cu cea mai proasta calitate, nu conta. O faceam pentru ca aveam ceva de spus. Ca acum 10 ani cand scriam pe foi si bloguri obscure. Si usor-usor, am trecut si la o varianta video. Si am inceput sa facem si live-uri pe facebook. Si am tot crescut! De la 3 ascultatori (eu, Mihnea si mama), acum avem vreo 500 doar pe facebook. Nu mai zic de cei care doar asculta, audio. Iar pe YouTube e jale ca nu intra nimeni acolo. Avem cate 5 vizualizari la majoritatea :))))

Dar sunt cateva sute de oameni care urmaresc ce facem noi. Si sunt cateva zeci care ne scriu si ne intreaba chestii. Iar asta pentru noi e formidabil. Am avut pana acum niste invitati geniali si o sa spun doar despre Andreea, Marius si Pandutzu. Sunt oameni care au crezut in ce facem noi si fara de care nu am fi fost aici. Si am vorbit deja cu alti oameni care noua ne-au schimbat viata si vrem sa ii aducem la DOPcast!

Si ca sa ne intoarcem la subiect, aflam intr-o seara ca am fost nominalizati la Webstock. Voi intelegeti ce inseamna asta pentru noi? Adica “DOPcast cu Mihnea si Andrei” a fost ales unul dintre cele mai bune podcasturi din Romania. Nu o sa va tin in suspans, n-am castigat nimic dar suntem in TOP 9 (probabil si pentru ca au fost doar 9 podcasturi inscrise)!

43185340_2090212867690876_5889808486887325696_n

Iar la Webstock 2018, desi stiam ca nu o sa castigam nimic, am venit cat de frumosi am putut noi (deh, atat s-a putut). Si ne-am simtit excelent. Si acum, pe aceasta cale vreau sa le multumesc organizatorilor si sa ii felicit pe castigatori! Nu se termina articolul aici, dar uit!

43712407_1915367098498659_3701363658475962368_n
sursa: pagina de facebook Webstock

Un maaaare multumesc si lui Vlad Voiculescu, unul dintre acei oameni la care ma gandesc “ce ar fi facut daca ar fi fost in locul meu”, in momentele mele critice, lui Cabral pentru un speech care ne-a trezit putin la realitate, Deliei care a cantat atat de misto, lui Cata ca a venit cu noi si nu in ultimul rand, doamnei de la inghetata care te serveste la orice eveniment cu oricata inghetata vrei tu pentru ca nu pare sa se termine vreodata. Si o cupa de inghetata e ditamai bila! Si nu e orice apa inghetata, frate, e geniala!!

43458436_1915446068490762_7708756621693812736_n
sursa: pagina de facebook Webstock

Iar de mancare s-au ocupat cei de la McDonalds. Mi-au zis “Andrei, poti comanda orice vrei tu. Trebuie doar sa pui la story si noi iti aducem!” Si am pus. Si mi-au adus. Chiar mai mult decat atat, mi-au dat si o placinta in plus, pe care am dat-o si eu mai departe. Si au fost si extrem de draguti, mi-au urat pofta buna si mi-au trimis si niste filmulete cu mancarea mea in timp ce se pregatea! Geniali oamenii, multumesc!

43539706_184114945836994_5436985781312815104_n

Da, si n-am castigat. Dar am fost pe ecran! Si oamenii chiar ne-au jurizat. Chiar ne-au comparat cu Katai de exemplu. Oameni pe care noi ii urmarim si ne uitam la ei ca la niste legende!

De Absolut Vodka editia aia limitata, de aia imi pare rau, dar data viitoare urcam pe scena si va dam la toti! Si cu asta inchei!

43490616_1916700038365365_7453078747571290112_n
sursa: pagina de facebook Webstock

Nu poti sa-mi donezi, insa un share si un follow pe instagram la @acel.andrei ar insemna mult pentru mine! Ne vedem data viitoare! 🙂

Am fost in Grecia! 5 lucruri pe care trebuie sa le stii inainte de a ajunge acolo!

Nu e prima data cand ajung in Grecia. Si nu e nici prima data cand scriu despre asta. Insa niciodata nu v-am recomandat 5 lucruri pe care sa le luati in considerare. In total am fost de 4 ori si nu m-am simtit bine de fiecare data. Iar pentru ca vreau ca voi sa aveti o experienta buna, ma simt dator sa va ofer niste sfaturi!

  1. Nu toate statiunile sunt bune de plaja!

Nu stiu care e probabilitatea sa fi mers pana acum in Grecia, insa daca ai facut-o, e foarte probabil sa fi ajuns in Paralia Katerini. Adica ce vreau eu sa spun, e ca atat de multi romani ajung acolo anual, incat pare deja o statiune romaneasca. Meniurile sunt in romana, reclamele, afisele, tot! Angajatii vorbesc romaneste si poti gasi si mici. Si oricat de draguta si misto e statiunea, la un moment dat m-am plictisit si am vrut altceva. O statiune unde sa dau doar de greci si sa mananc doar gyros.

Si am mers intr-o statiune in Halkidiki. Din pacate, nu a fost cea mai buna experienta. Pe plaja si in apa erau doar pietre si era destul de greu sa innoti sau pur si simplu sa stai la soare. Atunci am aflat ca desi multe statiuni au deschidere la mare, nu toate sunt bune pentru plaja. In Paralia, de exemplu, apa iti ajunge pana la brau si dupa 20 de metri in larg! Si e doar nisip! Adica e statiunea perfecta din punctul asta de vedere.

Ce puteti face? Puteti sa cautati recenzii pe Trip Advisor sau pe tot felul de forumuri/bloguri de traveling!

2. Mancarea e destul de ieftina!

Adica na, un Gyros e 2-3 euro, cu tot cu un pahar de Cola. Si la 5 euro ai majoritatea portiilor. Si am mancat o ceafa de porc cu cartofi prajiti si salata de varza, cum n-am mai mancat pana acum. O portie de fructe de mare costa intre 8 si 12 euro, dar pentru asta recomand magazinele de langa, nu restaurantele pentru ca le gasiti mai ieftine. In Paralia exista si un LIDL si preturile seamana cu cele de la noi.

3. Sper sa nu-ti fie frica de meduze sau pesti…

Adica nu sunt asa multe si oricum nu fac rau. Sunt doar scarboase. Iar meduzele, nu sunt din acelea care te pisca, sau “curenteaza” cum zicem noi, dar sunt gelatinoase si crede-ma, nu vrei sa le atingi prin apa. La fel e si cu algele, dar toate astea fac parte din frumusetea marii. Si pana la urma, noi le invadam teritoriul, nu ei!

Ce poti face? Daca stii ca esti alergic, ia-ti medicamentele, insa nu foarte multe. Doar cele absolut necesare pentru ca sunt doctori specializati peste tot prin statiune!

42723528_2227431814146737_5738781553970905088_n

4. Cola si bautura e destul de scumpa!

Nu te gandi ca dai 10 euro pe o doza! Dar 2 pe o sticla de 1 litru, da. Si nu e chiar atat de scumpa, dar e mai mult decat la noi, unde e la jumatate de pret. Iar o sticla de Ammaretto, daca aici e vreo 21 de lei, la ei era in jur de 11-12 euro.

Ce poti sa faci? Mmmnu stiu exact. Ai putea sa iti cumperi de aici daca mergi cu masina. Daca nu, e mai complicat prin autocar, prin avion si mai si. Chiar si asa, Ouzo e ieftin! Poti sa bei greceste cu vreo 3-5 euro sticla 🙂

5. Poti negocia!

La greci e diferit. Poti negocia orice! Ma rog, aproape orice. Daca e 50 de euro camera de hotel, aia e! N-o poti negocia pe aia! Insa la haine, e chiar indicat! Si de ce zic asta? Cei mai multi isi pun preturi mari ca sa aiba de unde scadea in caz ca o cere clientul. Si daca o cer 5, castiga de la ceilalti 15 carora le e rusine sa negocieze!

Cam asta a fost! Tu ai fost prin Grecia? Povesteste-mi cum a fost, chiar aici, in comentarii! Nu poti sa-mi donezi, insa un share si un follow pe instagram la @acel.andrei ar insemna mult pentru mine! Ne vedem data viitoare! 🙂

42489153_2077785832266913_1419577976562909184_n

Cum a fost la Untold 2018

E clar. Untold e cel mai mare festival din Romania. Fie ca vorbim despre capacitate, despre banii cheltuiti/investiti sau despre artistii care urca pe scena. Articolul acesta o sa fie unul foarte general, in care o sa scriu despre momentele cheie pe care mi le amintesc acum. O sa urmeze cateva articole mai mari si mai in detaliu despre unele aspecte, dar pana atunci, hai sa vedem cum a fost la Untold 2018!

Nu o sa dau cifre, nu o sa scriu despre diferentele intre gusturi, pur si simplu pentru ca nu ele fac festivalul! E vorba despre sentimente. Vibratia pe care o simti si care te face sa te misti, oamenii care zambesc (mai beti sau nu), minorele care se dau in spectacol (si isi scot tatele si bucile transpirate la inaintare), dar toate astea inseamna UNTOLD!

Si da, toate aceste sentimente, nu ar fi nimic fara voluntari, organizatori, artisti si toata treaba care nu se vede in prima faza! Si trebuie sa le multumim!

38505804_2002861406426023_3859321268448788480_n

 

Au fost Black Eyed Peas la Untold. Doamne, ce concert! Doamne, ce traire! Doamne, ce atmosfera! Daca noi ne-am simtit bine, artistii cred ca s-au simtit excelent. V-o zic din experienta: daca la un concert nu te simti bine, e pentru ca artistul nu a transmis nimic. Si daca artistul nu a transmis nimic, inseamna ca nu s-a simtit bine.

Totul a fost bun! Sunetul, luminile, tipa care de acum o inlocuieste pe Fergie, Jessica, piesele alese, micile “cioace” de pe scena, totul! Daca i-ati ratat, nu va panicati! Au promis ca revin in Romania si la anul pornesc intr-un turneu prin jurul lumii!

Raman la Main Stage si va povestesc si despre cel mai bun live act din Romania care a existat vreodata: “Culese din cartier” si in special Subcarpati! Am vrut sa scriu despre ei doar dupa ce simteam ca am iesit din emotie, tocmai pentru a nu fi influentat. Din pacate, inca nu am reusit, inca sunt in emotie, iar articolul acesta trebuia sa il scriu azi!

Pur si simplu, a fost genial! Pana la Black Eyed Peas am tot repetat ca a fost cel mai bun show de la Untold 2018! Pentru cine nu stie, Subcarpati este o trupa care imbina folclorul cu elemente din muzica electronica și hip-hop, iar “Culese din cartier” este un grup de mai multe trupe ce se invart in jurul aceleiasi idei.

Am fost piele de gaina pe parcursul intregului concert! Si o sa mai scriu despre ei, mult si bine, intr-un articol separat! 🙂

Si apoi a fost fratele Armin, care a mixat pana la 9! Voi sunteti normali la cap?? Tipul asta e genial! 7 ore de mixat, non-stop! Cuvintele sunt in plus aici, va las doar cu poza asta:

38614498_998639570338232_305214583805575168_n
sursa: https://www.facebook.com/UNTOLDFestival/photos/a.341723672696495.1073741829.299325203603009/998639560338233/?type=3&theater

Da, oameni buni! Credeti-ma! Trebuie sa veniti la Untold, macar o data in viata asta! E o experienta unica! Si daca credeti ca nu e pe gustul vostru, aduceti-va aminte ca acest articol e scris de un rocker! 😉

Gasiti mai multe poze pe instagram: @acel.andrei

PS: Mersi pentru featured image, Mihnea!

Nici n-am terminat bine sa plang de bucurie, ca am inceput sa plang de durere

Ziua de ieri mi-a scurtat viata cu vreo 10 ani.

Jocul Simonei Halep este unul dintre cele mai obositoare. Ofera primul set adversarei. Mereu. Si cumva, te trimite intr-un carusel al emotiilor. Te face sa nu mai ai incredere, sa iti bagi picioarele si sa renunti. Si fix atunci, te mai uiti putin si realizezi ca incepe sa castige. Realizezi ca incepe sa devina campioana!

Si da, am fost emotionat. Nu se intampla mereu sa vezi un asemenea meci! Sa auzi cum se striga “Romania”, cum se canta imnul si sa vezi cum se flutura steagul. Sunt chestii rare pentru noi si ar trebui sa ne bucuram de 100 de ori mai mult.

Noi insa, am facut asta:

Nu am cuvinte sa imi exprim ura si dispretul. Pentru cei care au organizat acest miting, nu pentru cei care au participat.

Cei care au participat nu au nicio vina. Ei nu inteleg. Sunt din alta poveste. Sunt un fel de… “stat paralel”, dar termenul acesta a fost atribuit deja, altcuiva…

Sunt sute de oameni care au fost adusi cu japca. Altii care au venit de buna voie. Dar multi care nu au inteles. Si pe toti cei enumerati acum, va rog sa ii iertati daca cumva v-au suparat.

Pe cei de sus. Cei de pe scena. Pe ei nu ii iertati inca. Mai fiti putin suparati pe ei. Si-au batut joc de noi toti. Ca suntem cu tricouri albe, negre, rosii, galbene, suntem pulimea. Figuratia in piesa lor de teatru. Stiu ca ieri, daca ai purtat tricouri albe, te simteai “figuratie speciala”. Dar tot figuratie ramai.

Si am mai facut si eu putin teatru. Si dupa ce jucam spectacolul, in loc sa iesim afara la poze, strangeam mizeria de pe scena. Pentru ca asa cum lasam scena, asa ne era sufletul.

Si cel mai mult ma deranjeaza sa imi spui: “Eh, asta e Romania”. NU! NU ASTA E ROMANIA, boule!

Asta e Romania:

Intelegi unde bat? Iubeste-ti tara, oamenii (indiferent de culoarea tricoului) si daca ti se pare ca nu realizeaza niste treburi, incearca sa le explici.

Doar asa ajungem mai departe 🙂

WordPress.com.

Up ↑